Autorităţile centrale au cheltuit şase milioane de euro, între 2004 şi 2006, finanţând studiile în străinătate pentru 150 de tineri cărora trebuiau să le asigure apoi locuri de muncă la instituţii de stat, unde să lucreze ca manageri. Formaţi la universităţi renumite din lume, tinerii au constatat, la revenirea în România, că instituţiile publice nu au nevoie de serviciile lor.

 

De mai bine de 2 ani, de când s-au întors în ţară primii bursieri, instituţiile statului nu au fost în stare să-i plaseze în posturile în care ar fi putut juca rolul de vectori ai schimbării. Tineri, formaţi la cele mai bune universităţi din lume, au fost trataţi cu indolenţă şi indiferenţă. Majoritatea bursierilor şi-au respectat cu vârf şi îndesat contractele pe care le-au semnat", a spus Simion Ilie, fost bursier la Universitatea „Paul Sabatier" din Toulouse-Franţa şi preşedintele asociaţiei înfiinţate de tineri pentru a-şi apăra interesele.

În total, au plecat la studii în străinătate 150 de tineri, dar niciunul dintre aceştia nu s-a angajat până acum la stat, aşa cum prevedea contractul. Mai mult decât atât, absolvenţii au urmat cursuri de funcţionari la Institutul Naţional de Adminstraţie (INA), care au fost plătite tot din fondul de burse. Nu s-au putut angaja însă nici în aceste condiţii.
S-au lovit de o prevedere legală, prin care se spunea că, pe lângă cursurile de la INA, trebuiau să mai urmeze alte cursuri prin care să suplinească într-un fel lipsa de experienţă", a spus Maria Jianu, de la Agenţia de de Credite şi Burse în Străinătate.

Pentru că legea nu prevedea cine va da banii pentru organizarea cursurilor, unii studenţi, odată întorşi acasă şi fără vreo perspectivă de angajare, au dat în judecată Ministerul Educaţiei, iar în prezent sunt în proces. Ei cer ca perioada în care au fost ţinuţi pe tuşă să fie scăzută din perioada de muncă pe care bursierul trebuia să o presteze pentru statul român.

„Am ales bursa cu cele mai multe obligaţii"

Un alt bursier este Cristian Balaban, care a învăţat la Universitatea din Hamburg, Germania. Cristi spune că, în momentul în care a fost ales de Guvern, mai primise o bursă, tot în Germania. „Dar am ales greşit, pe cea cu un contract total dezechilibrat şi cu obligaţii multe şi grele", spune Cristian.

„Ar trebui dezlegaţi de contract"

Legea prevede ca absolvenţii burselor Guvernului României să fie monitorizaţi de o comisie formată din 15 persoane de la mai multe ministere şi instituţii.

Comisia este condusă de un preşedinte numit pe patru ani. De jumătate de an, comisia nu are oficial un preşedinte, deşi reprezentanţii de la Ministerul Educaţiei spun că preşedintele ar fi Luca Iamandi, rectorul Academiei de Poliţie din Bucureşti. Ultimul preşedinte al comisiei care s-a ocupat de Bursa „Guvernul României" a fost Ioan Roşca, rectorul Academiei de Studii Economice.

Profesorul susţine că, pentru rezolvarea situaţiei acestor tineri „programul trebuie închis, iar absolvenţii trebuie dezlegaţi de contract".

El a adăugat că studenţii care sunt acum în străinătate trebuie să primească banii la timp pentru a-şi putea termina studiile. „Iar la contractul de studiu trebuie ataşată o anexă prin care să-i lase să se angajeze oriunde în România, indiferent că e la stat sau la privat", a spus Ioan Roşca, rectorul Academiei de Studii Economice.

Citește tot articolul pe www.adevarul.ro