Educarea unei noi generatii de functionari publici, in spirit european, s-a dovedit o cacealma pentru care statul a tocat sase milioane de euro * Cand tinerii superspecialisti au devenit apti sa preia fraiele managementului public, guvernantii s-au razgandit si i-au declarat indezirabili.

Anul electoral 2008, declarat de autoritatile zilei anul profesionalizarii in administratia publica, este in fapt al treilea an de la intoarcerea primilor beneficiari ai proiectului Bursa Speciala ,,Guvernul Romaniei" (BSGR) - produsul de excelenta contopista al guvernarii Nastase - in care nu s-a intamplat nimic. Pentru ca din cei peste 130 de tineri care s-au crezut generatia schimbarii niciunul nu are vreo sansa sa ia locul vreunui manager public de moda veche.
In 2004, in graba inchiderii capitolelor pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, Guvernul Nastase a mai facut in pripa, pe genunchi si cu sula in coaste, un proiect - Bursa Speciala ,,Guvernul Romaniei" (BSGR), a carui realizare integrala urma sa reformeze administratia publica. O initiativa demarata cu tam-tam publicitar costisitor sub lozinca ,,Cariera ta, o sansa pentru Romania". S-au strans puzderie de aplicanti toba de carte, dar fraieri. Pentru asta Guvernul s-a asociat cu PNUD (Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare), a pus la bataie sase milioane de euro (la care PNUD a contribuit cu 10% si Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, cu restul), a stabilit criterii de eligibilitate si i-a selectat pe cei mai buni sa plece in strainatate pentru studii de licenta, masterat sau doctorat.

Aceasta a presupus ca fiecare candidat selectat sa treaca apoi testul admiterii la o universitate europeana sau americana, dar neaparat una de prestigiu, intr-unul din urmatoarele domenii: economie, drept, studii europene, relatii publice si comunicare, administratie publica, diplomatie, studii politice, relatii internationale, inginerie, educatie, agricultura, aparare nationala, ordine publica si sociologie. In toate aceste domenii, Romania a fost si este intr-o mare criza de specialisti. Asadar, bursierii au semnat un contract care implinea fericit visul oricarui tanar studios de a-si adauga in CV cursuri valoroase care sa-i asigure, firesc, si un parcurs profesional pe masura. Partea lor din intelegere era sa obtina rezultate foarte bune in conditii competitive, si la intoarcerea in tara sa urmeze un curs autohton timp de trei luni, dupa care sa lucreze o perioada intre trei si cinci ani in institutii ale administratiei publice.
Dar nu in orice pozitii, ci in acelea de conducere sau de raspundere, ca manageri publici, posturi din care puteau contribui activ la modernizarea unui sistem corupt, anacronic si ineficient. Partea Guvernului din intelegere era sa le puna la dispozitie tocmai astfel de locuri de munca si sa culeaga, ca orice intreprinzator care-si cunoaste interesul, roadele investitiei. Realitatea, insa, este ca nimeni nu are nevoie de bursierii "Guvernului Romaniei".
Teapa de acasa

La doi ani de la revenirea in tara, multdoritul corp profesio­nist de functionari publici, care indeplineste criteriile de performanta cerute de UE, este tinut birocratic intr-un stupefiant somaj.