Guvernul a cheltuit cinci milioane de euro pentru şcolirea a 149 de tineri viitori manageri publici pe care acum nu vrea să-i mai angajeze.


Zeci de tineri care au beneficiat în ultimii trei ani de studii în străinătate, plătite de Guvernul României, bat şi azi pe la uşile statului pentru un loc de muncă. Ei au fost trimişi la şcoli străine, cu motivaţia pompoasă că la întoarcere „vor revigora“ administraţia publică românească de pe funcţii de răspundere. Programul „Bursa Specială Guvernul României“ (BSGR) a produs, deocamdată, numai şomeri de lux.


Pentru majoritatea bursierilor acest program a fost o păcăleală frumos ambalată în legislaţie şi promisiuni. Dintre cei 149 de tineri bursieri, 90 sunt încă la studii în străinătate. Absolvenţii însă (restul de 59) nu lucrează în poziţiile promise prin contract. Mulţi au renunţ at să mai aştepte şi lucrează în alte firme din ţară şi din străinătate. Alţi 18 au decis însă să dea în judecată statul pentru a-şi primi drepturile garantate prin contract, şapte dintre ei declanşând deja proceduri individuale în instanţă pentru rezilierea contractelor fără să fie nevoiţi să plătească vreo despăgubire.


Chiar dacă programul le obligă să le ofere locuri de muncă bursierilor, instituţiile statului, îmbâcsite de birocraţie, sunt în continuare incapabile să le asigure un post. Cu atât mai mult cu cât aceşti tineri trebuie, prin contract, să deţină posturi de conducere şi de răspundere, care sunt deja ocupate.

Citeşte mai mult în Evenimentul Zilei

Acest articol a fost preluat de :

realitatea.net

Joi, 4 dec. 2008, la ora 21h30, în cadrul emisiunii Ora de ştiri  de la TVR2 s-au alocat aprox. 10 minute pentru prezentarea cazului BSGR. Simion ILIE si Radu OPREA au intervenit prin intermediul a unor interviuri, iar Sergiu OLTEANU a susţinut cazul în direct, din studio.
Tinerii care au primit burse de zeci de mii de euro pe an, din banii contribuabililor români, pentru a studia în străinătate, acuză instituţiile statului că nu îşi respectă obligaţiile şi nu le oferă la întoarcerea în ţară locurile de muncă promise prin contract.
 
Când unui tânăr i se oferă o bursă de 30.000 de euro pe an, timp de patru ani, pentru a studia la una dintre cele mai bune universităţi din lume, te aştepţi ca acesta să fie mulţumit şi recunoscător Guvernului care i-a dat banii. Nu pare să fie şi cazul lui Codrin Arsene, un tânăr care a primit finanţare pentru a studia la University of Chicago. El susţine că bursierii „sunt o cicatrice pe obrazul Guvernului român, mascată cu un fard de proastă calitate. Când venim în România suntem umiliţi, trimişi de la un birou la altul şi, în final, nu se întâmplă nimic“.

El este una din cele 149 de persoane care au primit o finanţare de aproximativ cinci milioane de euro prin programul Bursa Specială „Guvernul României“ pentru a merge la universităţi din străinătate, urmând ca la finalizarea studiilor să se întoarcă în România pentru a lucra în sectorul public pe o funcţie de management. Dar, deşi au semnat un contract în care se obligă se se întoarcă în ţară, iar statul se obligă să îi integreze în administraţia publică pe funcţii de conducere, bursierii descoperă că nimeni nu le oferă locurile de muncă promise atunci când ajung în România.
 

Educarea unei noi generatii de functionari publici, in spirit european, s-a dovedit o cacealma pentru care statul a tocat sase milioane de euro. Cand tinerii superspecialisti au devenit apti sa preia fraiele managementului public, guvernantii s-au razgandit si i-au declarat indezirabil

Anul electoral 2008, declarat de autoritatile zilei anul profesionalizarii in administratia publica, este in fapt al treilea an de la intoarcerea primilor beneficiari ai proiectului Bursa Speciala ,,Guvernul Romaniei" (BSGR) - produsul de excelenta contopista al guvernarii Nastase - in care nu s-a intamplat nimic. Pentru ca din cei peste 130 de tineri care s-au crezut generatia schimbarii niciunul nu are vreo sansa sa ia locul vreunui manager public de moda veche.
In 2004, in graba inchiderii capitolelor pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, Guvernul Nastase a mai facut in pripa, pe genunchi si cu sula in coaste, un proiect - Bursa Speciala ,,Guvernul Romaniei" (BSGR), a carui realizare integrala urma sa reformeze administratia publica. O initiativa demarata cu tam-tam publicitar costisitor sub lozinca ,,Cariera ta, o sansa pentru Romania". S-au strans puzderie de aplicanti toba de carte, dar fraieri. Pentru asta Guvernul s-a asociat cu PNUD (Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare), a pus la bataie sase milioane de euro (la care PNUD a contribuit cu 10% si Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, cu restul), a stabilit criterii de eligibilitate si i-a selectat pe cei mai buni sa plece in strainatate pentru studii de licenta, masterat sau doctorat.

Citeşte mai mult în Ziua

Educarea unei noi generatii de functionari publici, in spirit european, s-a dovedit o cacealma pentru care statul a tocat sase milioane de euro * Cand tinerii superspecialisti au devenit apti sa preia fraiele managementului public, guvernantii s-au razgandit si i-au declarat indezirabili.

Anul electoral 2008, declarat de autoritatile zilei anul profesionalizarii in administratia publica, este in fapt al treilea an de la intoarcerea primilor beneficiari ai proiectului Bursa Speciala ,,Guvernul Romaniei" (BSGR) - produsul de excelenta contopista al guvernarii Nastase - in care nu s-a intamplat nimic. Pentru ca din cei peste 130 de tineri care s-au crezut generatia schimbarii niciunul nu are vreo sansa sa ia locul vreunui manager public de moda veche.
In 2004, in graba inchiderii capitolelor pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, Guvernul Nastase a mai facut in pripa, pe genunchi si cu sula in coaste, un proiect - Bursa Speciala ,,Guvernul Romaniei" (BSGR), a carui realizare integrala urma sa reformeze administratia publica. O initiativa demarata cu tam-tam publicitar costisitor sub lozinca ,,Cariera ta, o sansa pentru Romania". S-au strans puzderie de aplicanti toba de carte, dar fraieri. Pentru asta Guvernul s-a asociat cu PNUD (Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare), a pus la bataie sase milioane de euro (la care PNUD a contribuit cu 10% si Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, cu restul), a stabilit criterii de eligibilitate si i-a selectat pe cei mai buni sa plece in strainatate pentru studii de licenta, masterat sau doctorat.

Aceasta a presupus ca fiecare candidat selectat sa treaca apoi testul admiterii la o universitate europeana sau americana, dar neaparat una de prestigiu, intr-unul din urmatoarele domenii: economie, drept, studii europene, relatii publice si comunicare, administratie publica, diplomatie, studii politice, relatii internationale, inginerie, educatie, agricultura, aparare nationala, ordine publica si sociologie. In toate aceste domenii, Romania a fost si este intr-o mare criza de specialisti. Asadar, bursierii au semnat un contract care implinea fericit visul oricarui tanar studios de a-si adauga in CV cursuri valoroase care sa-i asigure, firesc, si un parcurs profesional pe masura. Partea lor din intelegere era sa obtina rezultate foarte bune in conditii competitive, si la intoarcerea in tara sa urmeze un curs autohton timp de trei luni, dupa care sa lucreze o perioada intre trei si cinci ani in institutii ale administratiei publice.
Dar nu in orice pozitii, ci in acelea de conducere sau de raspundere, ca manageri publici, posturi din care puteau contribui activ la modernizarea unui sistem corupt, anacronic si ineficient. Partea Guvernului din intelegere era sa le puna la dispozitie tocmai astfel de locuri de munca si sa culeaga, ca orice intreprinzator care-si cunoaste interesul, roadele investitiei. Realitatea, insa, este ca nimeni nu are nevoie de bursierii "Guvernului Romaniei".
Teapa de acasa

La doi ani de la revenirea in tara, multdoritul corp profesio­nist de functionari publici, care indeplineste criteriile de performanta cerute de UE, este tinut birocratic intr-un stupefiant somaj.